piață agroalimentară
Reading Time: 3 minutes

Ce s-a întâmplat cu piețele publice interioare?

După cum mulți dintre voi știți, pe data de 6 noiembrie Guvernul a impus o nouă măsură de protecție care interzicea deschiderea piețelor interioare pe durata stării de alertă.

Motivul? Mulți dintre pacienții infectați de corona-virus susțineau că s-ar fi molipsit din piețe.

Deși nu există nicio dovadă concretă care să susțină multe dintre aceste afirmații, Klaus Iohanis tot a luat decizia de a închide piețele, nenorocind producătorii locali precum cei din Piatra-Neamț, care au fost nevoiți să-și vândă produsele în afara Pieței Centrale, la temperaturi de 3-4 grade.

Pe bună dreptate, oamenii au fost revoltați de aplicarea acestei măsuri, având în vedere faptul că supermarket-urile și mall-urile au fost ținute deschise, ca și cum virusul nu se poate răspândi și acolo.

Închiderea Pieței Publice din Piatra-Neamț a stârnit o adevărată revoltă printre producătorii locali forțați să își vândă produsele în afara halei, pe stradă, la mila intemperiilor.

Astfel, oamenii au semnat o petiție prin care să se abroge legea conform căreia activitatea piețelor interioare este oprită pe durata stării de alertă.

Decizia luată de candidații PNL a fost descrisă de social-democrați drept „aberantă” și „irațională”, astfel încât s-a votat redeschiderea piețelor marțea aceasta.

Cei care își vând produsele în piață și-au plătit special locul în hală pentru a nu fi nevoiți să o facă pe stradă și nu e corect să plătească același preț pe o tarabă ieftină expusă temperaturilor în scădere.

În curând, se va face prea frig pentru a mai fi posibil comerțul în aer liber, iar producătorii vor fi nevoiți să rămână acasă și să piardă ocazia de a face un profit suficient sau să îndure vremea și să se îmbolnăvească.

Problema piețelor s-a transformat rapid într-o dezbatere aprigă între PNL (care susține închiderea piețelor) și PSD (care dorește redeschiderea lor), care a atins suprafața a problemei mai adânci care este inegalitatea dintre micii producători locali și marii comercianți străini.

Piețele agricole de abia au fost renovate de la Revoluție încoace, în timp ce comercianții străini primesc amplasamente generoase.

Se insistă asupra ideii că în piețele publice nu se respectă la fel de bine măsurile de protecție. Cum să se asigure totuși respectarea măsurilor de protecție atunci când nu există nici măcar un dezinfectant la intrarea într-o piață dat de la Stat?

În general producătorii mici și medii din România nu au avut timp și sprijin să se dezvolte în umbra marilor afaceriști după Revoluție. (Nu că situația ar fi fost mai strălucită în perioada comunistă când aprovizionarea populației a fost complet neglijată.)

România prezenta o slabă competiție locală din punct de vedere al furnizorilor, astfel încât le-a fost ușor gigantelor companii și lanțuri de magazine străine să preia frâiele în industria alimentară și să domine piața.

Această lipsă de echilibru dintre afacerile agroalimentare locale și cele din străinătate nu mi se pare că ar trebui să existe într-o țară în care jumătate din populație locuiește în mediul rural și trăiește din creșterea și vinderea de produse agroalimentare.

Pentru a împiedica crearea unui mediu neigienic în piețe, conducerea ar putea foarte bine să investească în renovarea și modernizarea lor, astfel încât să nu mai fie închise la prima pandemie.

Deși investitorii străini sunt necesari pentru creșterea capitalului și dezvoltarea economică armonioasă a țării, nu ar trebui să scăpăm din vedere nici opțiunea dezvoltării afacerilor locale, care sunt mai ecologice datorită consumului redus de benzină folosit în transportarea produselor și al minimului de ambalaj folosit.

Încurajarea unora sau altora va determina creșterea economică și gradul de poluare din România. Deocamdată, lipsa de viziune în ceea ce privește direcția economiei și a țării, în general, împiedică rezolvarea problemei.

Distribuie acest articol!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *